De la simple răceli şi dureri în gât, până la complicate bronşite şi pneumonii, infecţiile respiratorii ne dau bătăi de cap în fiecare sezon rece. Ne dau dureri de cap, febră, nas înfundat, dureri musculare, strănuturi şi tuse. Încep toamna devreme şi dispar de-abia primăvara târziu… Sunt virozele de sezon, care nu cruţă aproape pe nimeni. Se pot complica, ajungând în unele cazuri la pneumonie. Nu trebuie să uităm însă, că acesta este şi sezonul gripei, o „viroză mult mai accentuată şi mai gravă”.

Guturaiul

Perioada de incubaţie a virusului este de 24-72 de ore şi durează aproximativ o săptămână. Dacă depăşeşte această perioadă, iar simptomele nu se ameliorează, există posibilitatea ca viroza obişnuită să se fi complicat. În acest caz trebuie consultat medicul specialis, care prescrie un tratament în funcţie de afecţiune. Dacă viroza se instalează pe teren sensibil, în sensul că sistemul imunitar nu este puternic, complicaţiile nu întârzie să apară. Astfel, un guturai obişnuit se poate asocia cu otite, sinuzite, laringite şi nu în ultimul rând traheo-bronşite şi pneumonii. De asemenea, persoanele fumătoare sunt predispuse complicaţiilor.

Tratamentul virozelor de sezon se face cu simptomatice, adică medicamente care uşurează simptomele, nu cu antibiotice. Tratamentul cu antibiotice intervine doar în cazul în care apar complicaţii ale guturaiului. Este exclusă însă administrarea lor după ureche. Sunt recomandate medicamente antitermice-paracetamol sau ibuprofen, niciodată împreună, dezinfectante naso-faringiene, pastile antitusive sau sirop de tuse, algocalmin pentru durerile d cap şi cele musculare, antiinflamatorii precm indometacinul şi brofimenul. De asemenea, nu trebuie să lipsească din tratamentul virozelor vitamina C şi hidratarea prin ceaiuri călduţe şi compoturi. Pentru ca acest tratament să îşi facă efctul într-un timp cât mai scurt, este indicat ca pesoana cu guturai să stea acasă, într-o cameră bine aerisită şi să facă băi fierbinţi. Aspirina este contraindicată în cazul virozelor de sezon şi al gripei, deoarece poate duce la instalarea sindromului Reye (hepatită fulminantă şi edem ceebral)

Gripa şi complicaţiile

Gripa este mult mai rar întâlnită decât virozele de sezon. Oricine poate spune că are gripă, însă confirmarea se face numai serologic, în urma unor analize specifice realizate de către medicul specialist. Perioada de ncubaţie a virusului gripal este mai mare decât în cazul virozelor de sezon, trei-patru zile. O serie de boli grave sunt agravate de gripă:astmul bronşic, afecţiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile renale, pulmonare cronice (bronho-pneumopatia cronică obstructivă) Riscul de infarct miocardic este mai mare la persoanele cardiace care au luat virusul gripal. De asemenea, sunt vulnerabile în faţa virusului gripal persoanele fumătoare, copiii între şase luni şi trei ani, vârstnicii de peste65 de ani. În cazul acestora pot apărea complicaţii severe precu pneumonia, miocardita, infarctul, encefalita(tulburări la nivelul cortexului cerebral). Tratamentul gripei include, în afară de simptomatice şi medicamente antivirale:amantadina, rimantadina, ribavirina, oseltamivirul. Toate acestea se administrează numai la recomnadarea strictă a medicului specialist.

Transmiterea gripei

Se transmite pe cale aeriană, de la omul bolnav la omul sănătos, direct, prin tuse sau strănut şi indirect prin obiecte contaminate (batistă, prosop, veselă). Contagiozitatea este mare, dar de scurtă durată, între 2 şi 4 zile de la debutul bolii.

Manifestare

Boala debutează brusc, la 1-2 zile de la contactul cu omul bolnav, cu următoarele simptome: Febră 39-40 grade Celsius, frisoane, cefalee (dureri de cap), dureri musculare, astenie fizică(slăbiciune), congestionarea faringelui (roşu în gât), răguşeală până la afonie(pierderea vocii), tuse frecventă, uscată, obositoare, inapetenţă (lipsa poftei de mâncare), greţuri şi vărsături.

Tratament

Formele comune se tratează la domiciliu, cu repaus la pat, antitermice(paracetamol). Nu se ia aspirină, poate favoriza sindromul Reye.

Consultaţi medicul de familie! Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital (susţinerea funcţiilor vitale, antibiotice în caz de suprainfecţii bacteriene).

Vaccinul antigripal

Gripa o putem ţine la distanţă cu ajutorul unei metode simple de apărare, vaccinul antigripal. Vaccinul atigripal poate fi administrat şi sugarilor, după vârsta de 6 luni. Pentru bebeluşii de până la 36 de luni se administrează doar jumătate din doza recomandată adultului sau se poate folosi o doză specială de vaccin. Pentru guturai, nu există vaccin. Deoarece în fiecare sezon există foarte multevirusuri care induc guturaiul şi ar fi imposibil să fie incluse într-un vaccin. Spre deosebire de gripă, care este cauzată de trei mari tulpini cunoscute (A,B,C), virozele de sezon au la bază cel puţin cinci familii de virusuri. Tocmai din acest motiv, sezonul virozelor se întinde din toamnă, până în primăvară. În decursul unui an calendaristic, o persoană poate să sufere chiar şi 6-8 episoade de guturai. Pentru că, dacă un individ a contractat unul dintre virusurile guturaiului, el nu devine rezistent la celelalte tulpini circulante şi poate trece dintr-un episod de răceală în altul.

Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală. Aceasta protejează persoana vaccinată numai faţă de virusirile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au o evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoaneler începând de la vârsta de 1 an. Aceasta trebuie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare, fiind alergia la proteine de ou. Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon, adică lunile octombrie- decembrie, ale fiecărui an.

Contraindicaţii

Vaccinul antigripal este contraindicat persoanelor cu manifestări alergice severe la ouă. În cazul pacienţilor cu boli febrile sau infecţii acute, administrarea vaccinului trebuie amânată până la vindecarea acestora.

Reacţii adverse

Vaccinarea poate determina apariţia la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30-50% dintr vaccinaţi):durere, roşeaţă, iritarea zonei respective, vânătaie, care dispar spontan.Totodată, pot apărea reacţii generale precum febra sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată, care se remite cu antitermice, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot apărea reacţii alergice severe precum urticaria, rinita, şocul anafilactic.

Administrare

Vaccinul antigripal se administrează, numai de către un cadru medical, intramuscular sau subcutanat. Pentru achiziţionarea acestuia se recomandă prescripţia medicală.Vaccinul gripal poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri, dar în locuri diferite.

 

Dr. Teodorescu Valentin, Medic primar boli interne, Şef secţie

> <